Afara ploua.
Puternic, patrunzator,
Ploua fara picaturi.
Ploaie seaca, stearpa dar chinuitoare
Distrugand totul in cale,
Punand la indoiala simtamintele-mi oricum fragile.
Si ploaia continua peste amintirea lumii,
Ingropand orice ramasita neatinsa de suferinta.
Ascult o melodie si privesc in gol.
Ploaia imi bate in geam, fara picaturi.
Deschid geamul si scot capul afara.
Atata uscaciune, atata pustietate
Doare!
Picaturi invizibile rad in fata neputintei mele
Vointei strivite cu atata usurinta
Dar las totul in voia sortii.
Nu-mi pasa.
Rad si eu la randul meu
In fata ploii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu