sâmbătă, 25 septembrie 2010

TiA Part 3

A treia zi:

A treia si ultima zi a fost la fel de interesanta ca celelalte doua. Am discutat despre 4 tipologii umane si anume: activistii, reflectivii, teoriticienii si pragmaticii. Ne-au fost impartite foi cu puncte tari si puncte slabe ale fiecarei grupe si in functie de acestea fiecare trebuia sa se identifice cu una din cele 4 tipologii. Apoi ne-am impartit: activistii cu activistii, reflectivii cu reflectivii si tot asa. Eu am facut parte din grupa pragmaticilor. Astfel impartiti in grupe, a trebuit sa realizam o scurta sceneta care sa reflecte tipul de persoana pe care il reprezentam. Ne-am descurcat foarte bine, as spune eu. In sceneta noastra era vorba despre o firma la care se prezinta 4 persoane pentru a promova un mercedes pentru blonde. 2 dintre colegi au prezentat partea de design si alti 2 partea tehnica. Eu si inca 3 copii eram sefii 100% pragmatici. Cat despre masina...ei bine era roz, evident, interiorul captusit cu puf, multe oglinzi, 44 de airbag-uri si 12 tevi sau mai bine zis "teve" asa cum a spus de vreo 3 ori la rand cineva din echipa mea. Noi, sefii, in calitate de pragmatici, trebuia sa fim realisti si sa refuzam o asemenea idee. (oricum as fi refuzat-o....masina roz cu puf??? sa fim seriosi:)) ) Dupa scenete am discutat de ciclul KOLB, si debriefing ORID. Sper ca poza explica suficient.

Dupa ciclul KOLB am jucat un joc de simulare. Am facut pe derdienii. Derdienii erau locuitorii din Derdia, o tara cu obiceiuri si traditii foarte stricte si foarte ciudate. Regulile derdienilor erau urmatoarele: nu puteai vorbi cu cineva decat daca exista contact fizic intre tine si persoana respectiva, daca te aflai intr-un grup era suficient sa atingi o persoana si automat erai inclus in discutie. Salutul consta in sarutarea umarului drept al persoanei apoi persoana pe care o salutai trebuia sa-ti sarute umarul stang. Daca nu se intampla asa derdienii se considerau jigniti si tipau. De altfel cea mai mare jignire pentru derdieni era sa dai mana cu ei si tipau la fiecare jignire sau nerespectare a regulilor. Barbatii derdieni nu puteau vorbi cu alti barbati decat daca erau prezentati de o femeie (derdiana sa nu). La ei, lipiciul era de gen neutru, foarfeca masculin si creionul si linia feminine. Femeile derdiene nu puteau atinge foarfeca, iar barbatii linia si creionul. Derdienii nu folosesc niciodata cuvantul "NU". Cand vor sa spuna "nu" ei spun "DA" si cand vor sa spuna "DA" spun "DA" impreuna cu o incuvintare din cap. Sper ca nu am uitat vreo regula.

Ne-am impartit in 2 grupe: derdieni si ingineri. Eu am fost derdiana. Scopul era construirea unui pod pentru ca derdienii sa se poata deplasa peste valea imensa din tara lor. Derdienii erau muncitori extraordinari insa nu aveau tehnica de a construi un pod. Aici interveneau inginerii care trebuiau sa le explice cum sa construiasca podul, fara a atinge constructia insa. Aceasta era regula lor. Derdienii nu cunosteau aceasta regula si nici ingininerii nu aveau habar de regulile derdienilor, in plus ei nu aveau voie sa le dezvaluiasca( in sensul ca nu puteam sa le spuna inginerilor pur si simplu care sunt traditiile si obiceiurile lor).

A fost destul de stresant si complicat sa jucam pe derdienii. Nici inginerii nu s-au descurcat mai bine. Lor nu le-a fost usor sa intelegea regulile din felul cum ne comportam. In final, desi ne-am straduit nu am reusit sa construim podul, in schimb ne-am distrat.

TiA Part 2

A doua zi:

Deja ne cunosteam in mare parte, aveam idee cu ce "se mananca" educatia non-formala asa ca era mai usor. In cea de-a doua zi am avut un fel de mini laborator de educatie non-formala. De data asta am avut task-uri mult mai solicitante si mai complexe. Intai am vorbit despre organizarea unui energizer, am jucat si cateva jocuri de rol. Cand, fie pe grupe, fie individual ni se atribuia un rol. De exemplu: am iesit afara si ne-am impartit in grupe de cate 3. Cei doi formatori au venit si ne-au dat cate un rol. Grupa mea a primit rolul de saraci-cersetori. Altii au fost copii bogati, altii adolescenti emo, poersoane surdo-mute etc. Dupa ce fiecare stia cine e ne-am asezat toti in linie dreapta si Ana ne punea intrebari de genul: "Cine poate sa-si invite prietenii oricand la o petrecere?" sau, "Cine are internet acasa?", "Cine a vrut sa se sinucida?" etc. Daca raspunsul era afirmativ trebuia sa facem un pas in fata, daca nu stateam pe loc. La sfarsit am putut observa diferentele intre noi, care sunt asemanatoare cu diferentele intre categoriile sociale.


Un alt lucru despre care am invatat este teatrul forum. Teatrul forum sau teatrul opresatilor consta in interpretarea unei scene in care cineva este opresantul si cineva opresatul. Initiatorul acestei metode este Augusto Boal autorul cartii "Teatrul asupritilor". Scena decurge normal pana ajunge in punctul culminant. Atunci intervine joker-ul. Acesta este o persoana care apare si intreaba publicul daca este cineva care ar putea sa rezolve situatia conflictuala interpretata. Persoana care crede acest lucru urca pe scena si interpreteaza rolul opresatului (intotdeauna opresatul) incercand sa puna capat coflictului. Metoda are ca scop sa te faca sa intelegi cum se pot rezolva astel de probleme si mai mult sa incerci sa le eviti.

Am vorbit si despre "elefantelul roz" care reprezenta intruchiparea lucratorului de tineri, ce competente si cunostinte trebuie sa aiba.
Dupa elefantei rozi am pus in practica o metoda absolut geniala!

Living Library! sau Biblioteca vie. Ce inseamna asta? Pai e foarte simplu. Asa cum spune si numele, Living Library presupune ca o parte din noi sa facem pe cartile si restul sa ne citeasca. Evident nu e atat de simplu cum pare. Cartea trebuia sa aiba ceva interesant de spus, trebuie sa se poata deschida in fata cititorului. La randul lui, cititorul, poate pune intrebari cartii, poate "sapa" cat de adanc doreste pentru a afla povestea.

TiA Part 1


Saptamana trecuta, in urma unei selectii, am participat la un curs de educatie non-formala in cadru Tia (Tineret in Actiune). Cursul s-a tinut pe o perioada de 3 zile de vineri 17 sept. pana duminica 19 sept. Am fost in total in jur de 30 de participanti, majoritatea elevi la liceu, dar au fost si cateva profesoare, si alte persoane care au terminat liceul. Cursul a fost tinut de doi formatori: Ana Andronic si Marian Ancuta. Desi Ana ne-a spus ca nu e bine sa povestim un eveniment incepand cu concluziile o sa ma prefac ca nu eram atenta la partea aia. Asa ca...au fost trei zile superbe! Nu ma refer la vreme. Cursul a fost atat de interactiv, amuzant, distractiv, a fost super! Am invatat atatea lucruri noi si chiar ne-am distrat. Asta a fost incipitul "captatio benevolentiae", iar acum voi incepe sa povestesc mai pe larg. [Nu-mi mai amintesc exact ce si cand s-a intamplat asa ca e posibil sa fac cateva greseli, sa spun ca in ziua cutare am facut cutare lucru cand de fapt nu e asa. Oricum continutul e important, nu forma]

Obiectivele cursului:
La sfarsitul modulului participantii vor putea sa:

-defineasca/precizeze caracteristicile educatiei non-formale
-selecteze/adapteze instrumente si metode ale educatiei non-formale aplicabile in proiecte din cadrul TiA
-utilizeze/implementeze instrumente si metode non-formale corespunzatoare prioritatilor TiA
-evalueze programe/activitati non-formale derulate in cadrul TiA.

Prima zi:

30 de persoane + 2 formatori = o multime de oameni necunoscuti

Ca ecuatia sa poata fi rezolvata a trebuit sa ne cunoastem. Asa ca am jucat cateva jocuri de cunoastere. Primul a fost sa ne asezam in cerc, apoi ficare trebuia sa-si spuna numele si apoi sa faca un semn care sa-l reprezinte intr-o oarecare masura. Ceilalti, trebuiau sa repete in cor numele si sa faca acelasi semn. Dupa acest joculet, am jucat zip-zap. Zip=stanga, iar zap=dreapta. Eram asezati in cerc(care este pozitia consacrata educatiei non-formale), si cineva statea in mijloc. Acest "cineva" mergea la unul din participanti si ii spunea: "Zip!" "Victima" trebuia sa spuna numele persoanei din stanga. Daca spunea "Zap!" atunci trebuia spus numele persoanei din dreapta. Lucrurile se puteau si complica. Puteai sa spui "Zip-Zap" sau "Zap-Zip". Cum nu ne cunosteam si fiindca existau si persoane (alias eu) care nu prea le au cu stanga si drepata ne incurcam destul de des. Cand greseai sau intarziai cu raspunsul luai locul celui ce intreba.
Un alt tip de joc au fost cele de sociometrie. Stateam asezati pe scaun. Numarul scaunelor trebuia sa fie cu unu mai putin decat numarul participantilor asa incat cineva ramanea in picioare si punea intrebari. De exeplu: "Cine are pisici acasa?", "Cui ii place fotografia?", Cine a fost la un concert al trupei...X?". Cei care puteau raspunde afirmativ trebuiau sa se ridice si sa-si schimbe locurile insa nu aveai voie sa te asezi pe locul de langa tine. Evident ca ne ingramadeam incercand sa ne ocupam scaunele si sa nu ramanem pe afara pentru a pune intrebari. Cam atat cu jocurile de nume si de cunoastere.

Dupa ce ne-am invatat numele unii altora (sau cel putin asa se presupunea) am trecut la lucruri ceva mai serioase si anume cateva notiuni introductive legate de TiA.

Am vorbit

  • despre prioritatile Comisiei Europene si anume:
-includerea persoanelor cu posibilitati reduse
-diversitate culturala
-cetatenie europeana
-participare activa.
  • despre actiunile TiA in numar de 5 dar nu le mai enumar acum.





Perle-> Partea 2


Bianca:

-"Eu sunt imbracata cam dezbracata"


Eu:(in sfarsit apar si eu:P )

Profa de fizica:-Ce face apa la 0 grade C?
Eu: -FIERBEE!!!


Anna:

-"Bea niste Pepsi ca are cocaina si te tine treaza"
-"Padurea din frumoasa adormita"

Copilul:

-"Esti paranoica?"
mama: -"Nu, sunt ma-ta!"

Alex: [actualizare]
-"Vin de pe marteee
Dar tot n-am chef de mate"

Unknouwn.:

-"Niste anumite reguli"

-----------------------------------------------------------Partea 1------------------------------------------------------

marți, 14 septembrie 2010

School again


A inceput scoala. Doar era inevitabil nu? Anul asta cu 2 zile mai devreme. Si culmea terminam cu 2 zile mai tarziu. Ce prostie!! Era mai bine, daca tot terminam cu 2 zile mai tarziu, sa ni le fi dat pe acelea acum si sa fi inceput scoala saptamana viitoare. Asa era corect. Dar nu...noi incepem mai devreme fiindca sunt atat de multe lucruri (nefolositoare evident) de invatat. Sa nu pierdem o clipa! Trecand peste ironii, totul e bine pana acum. Mi-am revazut scumpii colegi, profesorii (o parte din ei doar, oricum pe ei nu-mi doream in mod special sa-i revad).

Anul asta au avut loc si cateva schimbari. Noul director al liceului este acum doamna profesoara Goran Cristina, cea care imi este profesoara de chimie si cea care e in spatele reusitelor mele in chimie. In plus, ni s-a schimbat profesorul de mate, din cauza unor complicatii si scandaluri si profesoara de biologie. Profa de bio e destul de ok pana acum, iar cel de mate (fostul director, domnul profesor Catalin Pana)....abia maine, azi avand in vedere ora, il voi cunoaste.

Ce sa mai spun...ma simt bine ca nu mai sunt boboaca. Ma simt chiar foarte bine. E mai usor anul asta cand nu te mai simti atat de strain si pierdut in multitudinea de copii. Dar postul meu de "boboc" a fost ocupat de sora mea acum. Se va acomoda rapid, sper.

La scoala totul e cam la fel. Mai putin peretii care sunt goi. Au disparut toate picturile, desenele, opele de arta ale elevilor liceului. Sper sa le puna curand. Erau speciale, personalizau liceul. Acum pare GOL si banal.

duminică, 12 septembrie 2010

Tehnologie


Prin propriul browser
Vad lumea in 3D,
Vad link-uri incolacite in firele de par.
Vibreaza megabitii,
In sangele meu;
In difuzor aud basi de ritm modern.
In colt, pe-o panza de paianjen,
Se-agata un "www"
Firav ca un touch screen.
Ah...unde-i stick-ul meu?
Si plasmuiesc design-uri noi,
Template-uri inedite
Prin flash-uri de culori
Venite-n circuite.

duminică, 5 septembrie 2010


"Scriitorul nu e un om politic in sensul curent si consacrat al cuvantului. El are rolul unui ferment spiritual. El nu trebuie sa le ingaduie oamenilor sa faca obezitate cerebrala."



A. E. Baconsky

Singuratate

Prin trup se zbate cu putere
Un sentiment atat de crud
Prin vene curge in durere
Singuratatea.

Doar eu si umbra mea
Pasim in noapte agale
Eu inainte
Si ea in urma mea.

Insangerati plamanii se zbat si ei
Se surpa al meu suflet,
Amaraciunea canta un vals
Ironic dansand acelasi dans.

Incercare


Inaintam cu puterea de neinvins a obsesiei,
Caci noi suntem pretutindeni si nicaieri,
Noi stim totul si nimic
Valuri de contradictii ma aprind.

In incercarea mea, jumate esuata,
In adancimea sentimentelor mele
Reconstruiesc realitatea la temperatura vointei mele
Pe suprafata amintirilor uitate de vreme.

Anarhie


Intr-o miscare browniana

Idei se zbat in capul meu

Si sufletul mi-e traversat

De zeci de sentimente.

Eu aici si tu acolo,

Inaintand retragerea

Aud rupandu-se barierele ratiunii.

In haosul constiintei,

In valuri spumegande de ganduri

Doar neintelegerea mai poate fi inteleasa.

Cometa

A traversat cerul
Intr-o noapte fara luna;
A aprins sperante
Intr-o mare de disperare;
Zdrobi-va barierele
In Universul interdictiilor,
A traversat cerul...
O cometa.

vineri, 3 septembrie 2010

New template

Mda....un nou template pentru blogul meu. Nu sunt foarte fericita cu el, dar deja ma saturasem de celalalt si trebuia neaparat schimbat. E ridicol...numai pe un site am vazut nu mai putin de 1150 de template-uri. Si am vazut mai multe site-uri. Asta da rabdare nu-i asa?! Cand ma dedic unei cauze rabdarea mea nu are limite:)) . Mi se pareau complet aiurea...atat de incarcate, atatea culori si elemente. Ce s-a intamplat cu simplitatea aceea clasica si eleganta? Chiar nu o mai apreciaza nimeni? Tema asta e dragutza...nu e tocmai ce vroiam dar merge...simpla si clara, fara multe detalii. Ma gandeam acum la o postare, dar asa cum spune englezu' : I'm blank! Sincer sunt complet secatuita de orice ramasita de inspiratie. Si in plus sunt bulversata de noile vesti pe care tocmai le-am aflat. Niste schimbari de profesori si directori pe la noi prin liceu. Sa nu mai spun ca anul asta sunt de dimineata(desi asta nu trebuia sa se intample decat intr-a 11-a ). Cand ma gandesc ca va trebui sa ma scol pe 6-7 ma apuca groaza. In niciun caz nu sunt o perosoana matinala. Nu am fost niciodata si nici nu cred ca voi schimba statutul asta vreodata. Deja ma vad cascand intr-una in timpul orelor.

miercuri, 1 septembrie 2010

Septembrie


Azi e oficial prima zi de toamna. Ce pacat...s-a dus vara, s-a dus caldura sufocanta si soarele inabusitor, cerul senin si aproape s-a dus si vacanta. E asa frig acum! Si cand te gandesti ca acum cateva zile mercurul din tormometre indica peste 30 de grade. Totul pare acum invaluit intr-o ceata de un albastru bolnavicios. Albastrul de toamna, de vreme rece si posomorata. Sincer nu stiu de ce ma intristez atata. M-am hotarat cu ceva timp in urma ca nu-mi place vara. Prea mult timp liber, prea multa plictiseala, prea multe nopti nedormite, prea cald. Si totusi acum ca se termina ii duc dorul. Ce ciudata e fiinta omeneasca! Sau poate doar eu sunt asa desi ma indoiesc. Mereu ne dorim ce nu avem.(ar fi ridicol sa-ti doresti ceva ce ai deja) Dar macar ne-am putea multumi cu ce avem. Dar omul e atat de egoist, mereu isi doreste mai mult.